Matci Buckfast Selectionate si Imperecheate

abeilles

Albina Buckfast a fost creată și îmbunătățită de „Brother Adam”, (născut în Mittelbiberach în 1898 în Germania).
La începutul secolului XX, populațiile de albine din insulele britanice au fost decimate de fenomenul, numit atunci, „Dezastrul Acarienilor”. Mai precis, parazitul traheal (acarapis woodi), invada tuburile traheale ale albinelor și le scurta viața, astfel au fost distruse mii de colonii.
Brother Adam a descoperit atunci că singurele familii care supraviețuiseră erau încrucișările dintre albina italiană (A.m Ligustica) și albina indigena neagră (Apis m. mellifera).

Acest fenomen l-a determinat să continuie studierea, și folosind stația de împerecheri izolată de la Dartmoor, a început să efectueze împerecheri controlate între mătci și trântori selecționați.
Brother Adam a devenit interesat de mai multe rase de albine, ocazie cu care a făcut mai multe călătorii în Europa, Africa și Orientul Mijlociu, căutând rase pure care l-ar fi putut ajuta în cercetările sale.

În cartea sa „In Search of the Best Strains of Bees”, în traducere „În căutarea celor mai bune linii de albine”, povestește despre munca sa asiduă în îmbunătățirea acestei rase.
În urma călătoriilor și cu ajutorul noilor cunoștințe pe care și le-a făcut, el a importat diferite rase de albine.
Fiecare linie sau rasă diferită de albine este incrucusata numai  cu linia existentă de Buckfast, astfel noile calități dobândite de noile Mătci Buckfast, au fost stabilizate în urma selecției ulterioare.

Fiecare încrucișare cu o nouă rasă a durat aproape zece ani până când genele dorite s-au fixat într-o linie stabilă.abeilles
Încetul cu încetul, deși această muncă ia luat o jumătate de secol, el a reușit să creeze o albină viguroasă, rezistentă la paraziți și foarte productivă, cunoscută ca albina Buckfast.
A început că hibrid, dar astăzi este o rasă produsă de om alături de celelalte rase naturale. Oricum, importurile masive de mătci, care au început la jumătatea secolului IX au încrucișat majoritatea raselor de albine din apropierea zonelor locuite, greu mai putându-se găsi rase pure.

 

Albinele Buckfast nu aleargă pe rame, zboară în condiții de vreme rece, sunt culegătoare foarte rapace și sunt foarte blânde (neobișnuit de blânde-după cum spunea Brother Adam).
Coloniile au un comportament liniștit, culeg cantități mari de miere, au o tendință foartă scăzută de roire și un comportament foarte igienic, drept pentru care nu se îmbolnăvesc.

 

Mai jos va pezentam modalitatea de crestere si gestionare a impereceri  controlate a matcilor Buckfast

de catre ferma apicola Apis Donau

 

Sigur o sa sa le placa si prietenilor tai ...Share on Facebook
Facebook
Share on Google+
Google+
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on Tumblr
Tumblr
Share on LinkedIn
Linkedin